A

a abdica = (despre monarhi) a renunţa, de bunăvoie sau constrâns, la conducere.
a aboli = a desfiinţa printr-un act oficial o instituţie, o stare sau anumite tradiţii sau uzanţe (exemplu: abolirea privilegiilor, abolirea monarhiei).
a abroga = a anula o lege sau o dispoziţie oficială.
a asimila = a se integra în alt grup social sau naţional prin pierderea trăsăturilor caracteristice proprii (limbă, obiceiuri etc.).
absolutism luminat = regim politic apărut în secolul XVIII în care monarhii au încercat să pună în aplicare idei ale filosofilor iluminişti.
activist = membru de partid cu atribuţii importante în realizarea propagandei comuniste sau care are sarcini importante în munca administrativă într-o organizaţie de partid
autocefalie = conducerea de sine stătătoare a unei biserici ortodoxe naţionale.
autonomie = dreptul unor locuitori dintr-un stat de a se conduce singuri (adică prin anumite instituţii proprii); un teritoriu care are acest drept. Transilvania era provincie autonomă (voievodat) în cadrul Ungariei, până în 1541. Ţările Române, în perioada în care erau vasale Imperiului otoman, erau state autonome din punct de vedere al politicii interne, deoarece turcii nu aveau voie să se amestece în conducerea lor.

B

bei = comandant militar al unei provincii otomane sau al unui oraş otoman.
burghezie = termenul desemna iniţial totalitatea locuitorilor oraşelor (de la cuvântul burg = oraş întărit cu ziduri), dar cu timpul acesta îi va denumi doar pe locuitorii bogaţi: meşteşugarii, negustorii, cămătarii, bancherii. În secolul XIX termenul îi denumeşte pe oamenii de afaceri şi pe liber-profesionişti.